Înlocuire măsură preventivă

Pe rol soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestaţia declarată de către contestatorul inculpat _ împotriva încheierii de şedinţă din data de 20.11.2021 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. _..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns contestatorul inculpat ,personal, aflat în stare de arest preventiv şi asistat de apărător ales, avocat ___ cu împuternicire avocaţială în baza contractului de asistenţă juridică aflată la dosarul cauzei..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

(…)

Instanța reține că împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Sector ___ prin care s-a menținut măsura arestului preventiv, inculpatul a formulat contestatie solicitand inlocuirea măsurii arestării preventive si judecarea, in cadrul unei libertati supravegheate si restrictionate, apreciind că a fost aproape finalizata administrarea de probe iar arestarea preventiva nu poate constitui o sanctiune sine die.

Aflarea adevarului nu prezuma inclinarea balantei intr-o singura directie, iar exigentele procesului penal sunt indeplinite cu o masura preventiva mai usoara.

Analizand contestatia formulata, in baza art.206 corob. cu art.202NCpp, instanta o va ADMITE pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art.202 alin.1 NCpp masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. Alin.3 al aceluiasi articol precizeaza ca orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit.

Acestei noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 raportat la art. 11 alin. 2 din Constituţie. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă ( cauza Murray c. Regatului Unit ).

În prezenta cauză, instanta retine ca există probe care sunt în măsură să determine o suspiciune rezonabilă în sensul comiterii de către inculpatul-contestator a infracţiunilor pentru care este cercetat, fapt ce rezultă din: declaraţiile persoanelor vătămate, procesul – verbal de depistare în flagrant, declaraţiile martorului , planşele foto judiciare, certificatul medico-legal, declaraţiile inculpaţilor, precum şi mijloacele probatorii administrate până la acest moment, în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii martori şi persoane vătămate) .

Se observa insa ca evaluarea anterioara a inculpatului in stabilirea starii de pericol pentru ordinea publică, luand in considerare criteriile stabilite prin practica CEDO- cauza Aleksanyan c Rusiei, 22.12.2008; cauza Letellier c Frantei, 26.06.1991, precum şi exigenţele art. 223 alin. 2 teza finală din N. C.pr.pen., nu mai este fondata. Gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, prin prisma modalitatii şi împrejurărilor concrete în care se presupune că au fost comise faptele, respectiv, prin exercitarea de violenţe fizice (agresarea mai multor agenţi de poliţie, muşcarea acestora, solicitarea concursului celorlalţi inculpaţi pentru a se putea opune încătuşării, fuga de la locul săvârşirii presupusei fapte după ce anterior agresase o persoană care se afla în trecere şi care, de altfel, a determinat intervenţia organelor de poliţie) şi prin comiterea cărei sunt afectate două categorii de relaţii sociale, respectiv cele referitoare la integritatea fizică şi sănătatea persoanei şi la respectul datorat autorităţii de stat , sunt aspecte de necontestat.

Dar stadiul cercetarii judecatoresti, varsta, existenta unei familii organizate, lipsa antecedentelor penale, sunt indici concreti care nu mai justifica continuarea incarcerarii in raport cu exigentele interesului public.

Judecatorul constata, in acest stadiu al procesului penal, ca nu exista motive pentru care buna desfasurare a judecatii-si administrarea mijloacelor de proba mentionate- sa fie impiedicata de punerea in libertate sub garantia unei masuri preventive mai putin restrictive de libertate.

Nu există date concrete din care rezultă necesitatea de a preveni savarsirea unei alte infractiuni sau impiedicarea sustragerii inculpatului de la judecata.

Raportat la cerintele de proportionalitate prev. de art. 202 alin.3 NCpp, se constata ca masura preventiva a arestului la domiciliu, este necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia, conform celor susmentionate, in cazul inculpatului. In acest sens, cererea de inlocuire formulata este vadit fondata. Față de cele retinute, in baza art.206NCpp va admite contestatia formulata de inculpat împotriva Incheierii pronunţată de Judecătoria sector 1 Bucureşti.

Va desfiinta in parte incheierea contestata si rejudecand cauza dispune:

Va admite cererea inculpatului-contestator de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data punerii in executare a prezentei încheieri.

În baza art.221 al.1 NCpp va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din Bucureşti,___________________, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În baza art.221 al.2 NCpp, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu coinculpaţii, persoane vatamate, parti civile, cu martorii din cauză ori cu experţii desemnaţi de organul judiciar, sau cu membrii de familie ai acestora.

În baza art.221 al.4 NCpp va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Va dispune punerea în libertate, de indata, a inculpatului Z_____ G_____ de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/DL/03.07.2014 emis de Judecătoria sector 4 Bucureşti, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.

Va mentine in rest, dispozitiile incheierii contestate.

În baza art.275 alin. 3 NCpp cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Avocat Mirela Andrei (David)

Cabinet de avocat – Mirela David Andrei
Adevărata valoare umană este valoarea pe care o dăm vieţii altora.

Domenii

Contact

Copyright © 2022. Cabinet de Avocat Mirela David Andrei. Toate drepturile rezervate.